Această pereche are înger

Mă intriga mereu expresia “esta persona tiene angel” ( persoana aceasta are înger), pe care o auzeam uneori în Buenos Aires. Face referire la o persoană specială care transmite integritate, valoare şi umanitate.

Pot spune fără urmă de îndoială “esta pareja tiene angel” ( această pereche are înger), urmărindu-I pe Raluca Teodor şi Csongor Kicsi. De exemplu acest video.

https://www.youtube.com/watch?v=wyluQXAKBCIPrivindu-i, simt o emoție puternică. O văd pe Raluca atât de frumoasă şi prezentă în dans, atâț de atentă la Csongor. Bineînțeles că sunt subiectivă, cum altfel? Este eleva mea şi sunt EXTREM DE MANDRA DE EA. Dar tu, în subiectivitatea ta, o vezi altfel?

 Il văd pe Csongor atât de ferm şi prezent în dans, atât de conectat la Raluca şi la muzică…In subiectivitatea mea, sunt EXTREM DE MANDRA că am contribuit cât am putut la evoluția sa fulminantă ( pentru cei care nu ştiu, Csongor avea să devină câțiva ani mai târziu campion european de tango salon, în compania Laurei Iaru).

Privindu-i deci pe fiecare în parte, sunt profund emoționată şi acum ca şi atunci, în urmă cu 6 ani.

De la un punct încolo însă, nu o mai văd nici pe ea, nici pe el. Văd o curgere fără efort, văd inocență, integritate, muncă, modestie, valoare. Şi mai văd ceva, greu de descris în cuvinte, un soi de strălucire, o legătură atât de profundă între ei, o bucurie de a fi împreună. O fi îngerul?

Nu ştiu tu ce cauți, dar pentru mine despre asta este tangoul. Despre acest înger. Când dansez, încerc să îl aduc în pereche. Când privesc perechile dansând, pe el în caut. Iar când îl văd sau îl dansez, mă simt în a 9-lea cer.

Pentru că o pereche de dans sau altfel este săracă dacă se compune doar din 2 persoane, dacă X dansează cu Y şi atât. E nevoie ca cei 2 să poată crea un spațiu emoțional între ei, în care să se întâmpine unul pe celălalt cu drag, un soi de a 3-a prezență, din care apoi se naşte dansul de la sine.

Raluca şi Csongor, vă mulțumesc că ați fost atât de generoşi în a ni-l arăta. Cred sincer că el v-a ales pe voi, iar noi toti privindu-vă dansând i-am simțit atingerea în firele de păr.

Mulțumesc tuturor dansatorilor care prin ceea ce sunteți şi apoi prin cum dansați, mă faceți să îl simt sau să îl văd.

Curs de tango începători, pentru oameni şi extratereştri

V-am mai povestit de Pino4, extraterestrul care a apărut la milonga în decembrie şi cu care m-am împrietenit. De fapt, mi-a devenit foarte drag. Ca să n-o mai lungim, îl iubesc maxim.

Pino4 este foarte interesat de tango şi ia lecții cu mine, în fine, cu mâna mea dreaptă, el fiind atât de mic.

A fost aseară la milonga, poposeşte lângă reşoul de pe pistă şi se uită atent la dansatori. Zice că îl fascinează felul în care oamenii se adună, cunoscuți sau necunoscuți, dansează în cerc câteva ore şi apoi se desprind.

Ieri am avut lecție şi mi-a povestit că este o imagine similară cu felul în care el vede universul. Zicea ceva de energie, cercuri concentrice, culori şi sunete. M-a dus cu gândul la mandale. I-am arătat pe google câteva tipuri şi a ales-o pe asta, care curios sau nu, seamănă binişor cu prima imagine surprinsă cu Pino4 la milonga.

N-ai cum să nu-l iubeşti. Că e adevărat sau nu ce zice el, nici nu mai contează, e atâta bucurie şi calm în prezența lui, încât tind să cred tot ce spune.

Lecțiile de tango merg anevoios, cred că învață mai greu să danseze cu mâna mea, nu văd ce mari emoții ar putea ea declanşa în el.

In aprilie vine cu un grup de prieteni care vor şi ei să învețe tango. Tot atunci vom începe şi noi o grupă nouă, aşa că m-am gândit să-i combin, oameni şi extratereştri.

Nu ştiu exact settingul, dar mă voi consulta cu Pino4 şi vom găsi formula potrivită.

Aşa că îți lansez invitația: hai la cursuri de tango cu extratereştri. Dacă te crezi diferit de restul oamenilor, vei putea dansa cu extratereştri sau cu alți oameni, diferiți ca tine. Dacă te consideri normal ( te implor să-mi scrii şi mie ce înseamnă), vei dansa cu oameni normali ca tine.

De ce tango? Te aduce în corp, te relaxează, îți faci prieteni noi şi eşti îmbrățişat. Şi s-ar putea să ai şi nişte conversații tare frumoase cu ei.

Dacă ai prieteni normali sau care par de pe altă planetă şi ei, dă-le linkul de mai jos.

https://www.facebook.com/events/240341263513285/

Pe curand!

https://www.facebook.com/events/240341263513285/

Extraterestrul de la milonga

Ştiu ca nu l-ai observat, erai prea absorbit/ă de dans, însă am permisiunea lui să scriu despre discuțiile noastre.

A apărut prima oară în decembrie anul trecut. L-am văzut cum cobora din nava spațială sferică ( apare şi în fotografie în dreapta sus).

A levitat spre masa de DJ unde eu pregăteam o tandă de Tanturi. M-am speriat când l-am văzut, însă l-am crezut când m-a asigurat că este un extraterestru de treabă. Este mic şi auriu, cât o palmă. Vorbeşte o română cu accent portughez, zice că e atras de zona latino.

Redau mai jos o parte din discuția noastră. Pe el îl cheamă Pino4.

P: te rog să nu te sperii, sunt un extraterestru de treabă. Pot sta cu tine câteva minute?

L: ….eşti real sau mi se pare? ( cu vocea tremurată)

P: da, nu-ți fă griji, sunt real. Eram într-o călătorie pe la voi şi m-a atras vibrația asta necunoscută. Ce muzică este?

L: este muzică de tango. Iți place?

P: este ceva diferit…Şi de ce se mişcă oamenii lipiți unul de altul?

L: noi oamenii avem nevoie de îmbrățişare aşa cum avem nevoie de oxigen.

P: dar de ce trebuie să vă mişcați pentru asta, nu puteți sta pe loc?

L: ştii, când devenim adulți ni se pare penibil să cerem îmbrățişări, aşa că s-a inventat acest dans care a rezolvat problema. In plus, e mai plăcut să ne îmbrățişăm pe muzică.

P: de ce?

L: muzica şi versurile ne duc într-o stare în care ne accesăm emoțiile şi nu suntem singuri când facem asta.

P: ce sunt emoțiile?

L: emoțiile sunt ceea ce mă face umană, diferența dintre mine şi tine, felul în care eu percep realitatea.

P: nu înteleg…

L: nu poți înțelege asta cu rațiunea… hai să încerc să-ți explic atfel

P: sunt ochi şi urechi ( are tot câte 2 ca noi, doar că oleacă mai mari)

L: să zicem că noi devenim prieteni apropiați, eu voi simți bucurie şi încredere, apoi într-o zi îmi spui că pleci în altă galaxie, m-aş simți tristă, apoi nu mai dai un semn de viață cu lunile, m-aş simți respinsă. După o vreme revii, reparăm relația şi mă simt entuziasmată. Ințelegi mai bine acum?

P: nu s-ar întâmpla să nu mai vorbim pentru că am comunica telepatic.

L: eu îți explic ce s-ar întâmpla între oameni.

P: aş vrea să mă înveți tango, să pot întelege mai bine emoțiile voastre.

L: hai să încercăm şi vedem unde ajungem. Tu ce mă înveți?

P: o să fie o surpriză.

Am început lecțiile cu Pino4. Suntem deja la a 5-a. Invață repede şi se gândeşte să-si aducă un partener ( ei sunt androgini) de pe planeta lui. I-am zis să nu cumva să mă răpească, că nu le mai arăt tango, le arăt altceva, un dans oarecare, fără emoții.

Iți mai scriu despre el, începem să ne împrietenim.

Oricum, dacă te uiți mai atent la milonga de marți, s-ar putea să îl zăreşti. Stă lângă reşoul de pe pistă şi ii place teribil Fresedo. ( Mulțumesc Florin Fişcu pentru poză)

Tangoul sau emoțiile care ne dansează

Ieri am sărbătorit Ziua Internațională a Tangoului, 11 decembrie.

Această creație, cu care mi-am împletit existența în ultimii 12 ani, reprezintă atâtea lucruri pentru mine, încât aş putea scrie câteva volume groase în care nu m-aş repeta prea mult.

Azi, 12 decembrie 2018, îmi e accesibilă această imagine, şi m-aş bucura să o văd şi pe a ta, fie în comentariu la blog, fie prin mesaj la lucia@timpsicontratimp.ro

Tangoul înseamnă a mă mişca lipită de cineva, pe muzică. Este similară, cum puține altele sunt, experienței primare de a fi în burta mamei, de a creşte acolo, cu corp, senzații, stări. Este o experiență de maximă intensitate. Despre asta aş scrie probabil 6 volume.

Dar azi voi scrie despre tango ca şi spațiu co-creat în care pot împărți cu cineva în îmbrățişare şi fără cuvinte, toate emoțiile pe care le trezesc în mine ritmurile lui: melancolie, tristețe, vinovăție, ruşine, regret, bucurie, entuziasm, speranță, surpriză, pace, etc.

Ca în cutia cu ciocolată din Forrest Gump, sunt toate acolo,” and you never know what you gonna get”. Dar sunt toate în cutie, şi cele amărui, şi cele dulci, şi cele expirate şi cele proaspete, şi cele tari şi cele moi, şi vrând nevrând gustăm din toate. Şi cum m-aş bucura de cele dulci dacă înainte nu le-aş fi gustat pe cele amare?

De ce oare cea mai veselă melodie pe care o ştiu este „ Carnaval de Sao Vicente” https://www.youtube.com/watch?v=e6qAFj5jKx0   a Cesariei Evora? Poate pentru că în ea recunosc acordurile din „Sodade” ( Dor).

https://www.youtube.com/watch?v=ERYY8GJ-i0I

Una din cele mai vesele milongi ale lui Pedro Laurenz este „La vida es una milonga”.

https://www.youtube.com/watch?v=Rl6rd-jlSsg

Parte din versurile sale : „La vida es una milonga Y hay que saberla bailar, En la pista está sobrando El que pierde su compás. La vida es una milonga Y hay que saberla bailar, Porque es triste estar sentado Mientras bailan los demás.”: “ Viața este o milonga, Si trebuie să ştii cum s-o dansezi, Pe pistă este în plus Cel ce pierde ritmul. Viața este o milonga, Si trebuie să ştii cum s-o dansezi, Pentru că este trist să stai jos In timp ce ceilalți dansează”.

Este aşa veselă şi pentru că în ea recunosc ritmuri şi emoții din piesa “ Abandono” a aceluiaşi Pedro Laurenz.

https://www.youtube.com/watch?v=uus_RB1cXvQ Din versurile sale: “ Duda de tu ausencia y de mi culpa, pena de tenerte que recorder. Sueno del pasado que me acusa, manos que no quieren perdonar” : “ Indoiala de absența ta şi de vina mea Tristețea de a-mi aminti Vis al trecutului care mă acuză Mâini ce nu vor să uite”

Tangoul înseamnă deci a-mi trăi emoțiile, toate, aşa cum vin ele, în prezența cuiva şi a fi martora emoțiilor celuilalt, toate, aşa cum vin ele.

Aşa că dragă partener de dans, pot dansa cu tine foarte repede ( milonga este favorita mea, poate ştii deja, este bucurie în formă pură, nu o puteam rata J). Şi pot dansa cu tine foarte încet, căci pentru a mă bucura de milonga, a trebuit să trec prin paşii foarte lenți ai tangoului ( muzica , versurile sale şi emoțiile transmise).

Imi place când dansezi rapid şi în acelaşi timp aş fi bucuroasă ca uneori să simți când am nevoie să faci pasul mai lent sau pauza mai lungă. Mulțumesc.

La mulți ani cu tango, sa avem cât mai mulți!

A bailar!

Alegerile care ne aleg

Am cunoscut-o pe Alina ( in cercurile de tango ii spunem “la Morocha”) acum 12 ani, la cateva luni dupa ce am inceput sa dansez tango. In poza, in dreapta mea ( eu sunt cea cu bluza roz, foarte aprinsa in discursul de marti de la milonga 🙂 ) 

In fotografie suntem o parte din persoanele carora Alina ne-a transformat fundamental viata, toti predam si organizam practici sau petreceri regulate de tango. Unii ne-am lasat in urma jobul pentru a ne dedica exclusiv tangoului, si oricum toti ne-am schimbat radical stilul de viata si cercul de prieteni. Una dintre doamnele din poza chiar s-a casatorit cu un argentinian, evident dansator de tango, si locuieste acum in Buenos Aires.

M-am tot intrebat de unde am avut curajul sau/si inconstienta sa ma afund in tango, asa, ca intr-o apa adanca, sa schimb radical un mod de a fi cu altul, sa las in urma un job si niste repere ce pareau clare de existenta, sa plec un an in Buenos Aires ca sa ma apropii mai bine de tango, si evident de multe alte lucruri din mine.

Si imi raspund acum ca in mare parte am facut-o datorita Alinei. La cursurile ei am simtit atentie, apreciere si afectiune. Contam eu, nu ca un cursant oarecare, ci eu, chiar eu, simteam ca ma incurajeaza cu fiecare mic progres, o simteam aproape, cu licarul acela in privire ( cei ce o cunosc stiu la ce ma refer), care imi transmitea: “Hai mai, ai rabdare, e spre bine, relaxeaza-te,  sunt aici cu tine”.

Sunt ferm convinsa ca pedagogia cu aceste trei componente face minuni, schimba vieti, provoaca decizii majore.

Pana la 30 de ani cand am inceput tangoul, nu am avut un astfel de pedagog, nici in scoala, liceu, sau facultate. Unii predau corect, altii erau prea tristi sa transmita ceva, altii prea absorbiti de ei insisi, unii ofereau atentie, altii apreciere, 2 sau 3 afectiune. Dar nimeni pana la Alina nu le-a oferit pe toate.

Este foarte probabil ca daca ea ar fi predat tehnica antitero, aviatie supersonica, tehnica pictarii pe bob de orez sau dialectul nr. 5 din tribul Himba, acum as fi facut altceva.

Videoul de mai jos arata exact asta: profesorul de matematica isi intampina elevii cu atentie, apreciere si afectiune, si apoi le preda ecuatii cu mai putine necunoscute.

https://www.facebook.com/roiubita/videos/313346902771848/UzpfSTU0ODIwMTk1MToxMDE1NjY2ODc1NTk0MTk1Mg/

Este stiut faptul ca memoria functioneaza in paradigma afectivitatii, ne amintim lucrurile care sunt impregnate cu emotie. Cand emotia este pozitiva, dorim sa multiplicam experienta si amintirea.

Draga Alina, iti multumesc,  ceea ce esti mi-a schimbat viata, mi-a facut alegeri. Eu am facut acele alegeri? Probabil eu le-am pus in practica, asa ca un executant, decizia insa s-a luat la alt nivel, mai profund,  pe baza atentiei, aprecierii si afectiunii tale.

Sper sa fi invatat de la tine si sa transmit si eu mai departe in predare acest mod de a fi in relatie cu cursantii mei de tango.

A, da, si evident, tehnica de ocho, cross sau mers.

  • multumesc Vale pentru inspiratia de a surprinde acest moment in fotografie!