Tracey Crouch sau despre incredere

Marea Britanie este prima tara care in ianuarie 2018 o numeste pe Tracey Crouch, Ministru al Singuratatii, in urma studiilor conform carora izolarea sociala este o epidemie ascunsa – 10% din britanici se simt izolati in mod frecvent -. 200.000 de britanici nu comunica cu prietenii sau rudele nici macar o data pe luna.

In Japonia, sunt din ce in ce mai multi oameni singuri care recurg la furturi minore pentru a fi încarcerați, astfel beneficiind de companie.  In SUA, 43 de milioane de persoane peste 45 de ani sufera de singuratate cronica, iar 25% dintre persoane locuiesc singure.

Germania si Elvetia sunt preocupate de abordarea subiectului singuratatii la nivel de program guvernamental. In Suedia, 50% din populatie locuieste singura.

Studiile semnaleaza 3 efecte majore ale singuratatii: 1. scaderea sistemului imunitar, cu toate consecintele sale, 2. cresterea incidentei bolilor de inima, 3. aparitia de disfunctii psihiatrice ( depresie, tulburari ale somnului, dependente de tot felul – alcool, droguri, sex, munca, jocuri, etc).

Nu exista dubiu in privinta efectului nociv al izolarii sociale asupra sanatatii unei natii. Daca exista campanii nationale impotriva fumatului, a obezitatii, a diabetului, cum ar fi deci o campanie impotriva singuratatii?

Ce ar face deci Tracy Crouch in privinta acestui fenomen?
Probabil in prima instanta, ar incerca sa il inteleaga foarte bine, la nivel individual si societal.
Echipa de consilieri psihologi i-ar furniza poate urmatoarele informatii:

1. Singuratatea nu se refera la timpul petrecut de unul singur, ci la lipsa relationarii cu ceilalti, la lipsa de investire afectiva cu un altul, la lipsa unei intimitati emotionale. Sunt persoane care savureaza timpul petrecut in solitudine, carora le plac activitatile solitare precum gradinaritul, cititul, gastronomia, pictura, etc. Ele nu se simt singure in acest timp dedicat unei pasiuni, si care le ofera un sens, atata timp cat exista in viata lor 1 sau 2 persoane, cu noroc chiar 3, cu care pot impartasi propriile emotii, experiente, ganduri. In acelasi timp, sunt persoane extraverte, care adora multimile, concertele, petrecerile, care petrec timp cu multi oameni, schimba idei si vorbesc mult, cunosc frecvent persoane noi. Chiar daca inconjurati de oameni, acestia se pot simti foarte singuri, fiindu-le dificil sa aiba incredere si sa se deschida afectiv in fata altuia si mentinand relatiile la un nivel de suprafata.
2. Singuratatea este deci despre lipsa relatiilor de calitate, acelea care hranesc si ne valideaza, acelea in care avem curajul sa ne aratam vulnerabili, si in care ne asumam riscul ca am putea fi raniti la un moment dat.
3. Exista o tendinta innascuta in om de a cauta relatia, pentru ca aceasta e indispensabila vietii. Copiii crescuti in familii sanatoase emotional, in momentul in care se intalnesc, gasesc natural forme de a relationa, de a se cunoaste, de a se juca. Cu timpul ei isi vor inhiba partial aceasta pornire, din motive de jena sociala, teama de respingere, de penibil, de inadecvare. La multi insa aceasta tendinta innascuta ramane puternica, le va facilita procesul de relationare si ii va feri de cele mai multe ori de sentimentul greu de insingurare si izolare sociala. Aceste persoane carora le este natural sa relationeze intr-un mod sanatos si echilibrat sunt cele care au fost primite in relatiile de inceput (de obicei cu persoanele de ingrijire) cu bucurie, cu usuratate, carora li s-a raspuns nevoilor si care nu au simtit respingere atunci cand s-au deschis si au cerut ajutorul.
4. La nivel individual, este foarte posibil ca persoanele care vor suferi de izolare sa fie cele care intampina dificultati in relatiile relevante ( de cuplu, prietenie, familie), ca urmare a temerii de intimitate – in trecut au fost atat de ranite de persoanele in care au avut incredere, incat nu-si mai pot permite o suferinta similara, si inconstient evita apropierea emotionala, desi si-o doresc foarte mult-.
5. La nivel societal, singuratatea ar putea fi foarte accentuata intr-un sistem dictatura (nu-mi pot imagina calitatea relatiilor in Coreea de Nord unde nimeni nu poate avea incredere in nimeni), sau intr-un sistem care incurajeaza individualismul si materialismul.

Pe baza acestor informatii, dna ministru Crouch ar putea investi masiv in programe nationale de imbunatatire a relatiilor. In scoli, companii, institutii, comunitati. Cursul despre relationare ar fi obligatoriu din primul an de scoala.
Ar subventiona participarea la grupuri de terapie si grupuri de suport pentru persoane singure.
Ar crea programe educationale despre efectele singuratatii si izolarii.
Ar numi persoane responsabile cu singuratea pentru cartiere/strazi/comunitati.

Este poate cea mai importanta misiune, cea a doamnei Crouch, aceea de a reda oamenilor increderea in oameni. Implica schimbari masive de paradigma la nivel individual si societal. Este un proces indelungat, o etapa viitoare a parcursului evolutionist, la fel de importanta poate ca achizitia limbajului.

Give me hope, Mrs. Crouch, give me hope!

IN RELATIE CU RELATIILE

Concept of communication and communicating a message between two head shaped trees with birds perched and flying to each other as a metaphor for teamwork and business or personal relationship with 3D illustration elements.

Noi crestem si existam in relatii. Inca din startul vietii. La inceput, relatii de dependenta completa, apoi treptat relatii in care dansam intre intimitate si autonomie, intre nevoia de apropiere de celalalt si nevoia de spatiu personal. Calitatea acestui dans depinde de relatia primara, cea cu prima persoana de ingrijire.
Bebelusul se dezvolta in relatia cu mama de obicei, dincolo de hrana si conditiile exterioare necesare vietii: adapost, igiena, securitate fizica, etc.

„There is no such thing as a baby; there is a baby and another person” spune Winnicott, un psihanalist si pediatru remarcabil. Este vorba despre relatia care permite un tip de dezvoltare sau un altul. Este vorba de calitatea cu care persoana care ingrijeste, ingrijeste de fapt.
Relatia primara dezvoltata in primul an de viata se manifesta prin atingeri, imbratisari ( nu degeaba oxitocina, substanta produsa de corp in urma contactului fizic, atingerii, cu o alta persoana, este denumita si hormonul fericirii). Se manifesta prin calitatea prezentei, prin cat de linistitoare este persoana de ingrijire fata de fricile si anxietatile bebelusului, bombardat cu o multitudine de stimului externi si interni. Se manifesta prin cat de mult spatiu disponibil, psihic si afectiv are persoana de ingrijire pentru ca fiinta complet dependenta si neajutorata, sa poata sa-si dezvolte aparatul fiziologic, emotional si mental pe o baza de siguranta si incredere. Se manifesta prin cat de multa dragoste poate oferi astfel ca bebelusul sa simta ca are un loc in lume, si poate cel mai important, sa simta ca MERITA sa fie iubit.

Aceste aspecte ale ingrijirii sunt la fel de importante pentru supravietuire, ca hrana si adapostul. Este cunoscut cazul unor bebelusi orfani, supravietuitori mamelor ucise la Auschwitz, care desi hraniti, la adapost si caldura, au murit, neavand sansa imbratisarilor si afectiunii.
Cu cat mai hranitoare este relatia bebelusului cu persoana de ingrijire ( de obicei mama), cu atat mai increzatoare si functionale vor fi relatiile sale ca adult ( relatii de cuplu, de prietenie, sociale, profesionale).
Aceasta baza de incredere si sentimentul organic ca MERITA sa fie iubit/a, poate fi ameliorat, in cazul unei carente de ingrijire in mica copilarie, printr-o alta relatie relevanta. Fie ea cu un profesor, fie cu terapeut, prieten sau partener de cuplu.

Relatia este cea care vindeca, care da incredere, care ne imbogateste vietile. O relatie hranitoare, fie ea de cuplu, de prietenie, de familie, maestru-discipol, terapeut-client, poate schimba fundamental calitatea vietii unei persoane.
In relatie cu asta, te invit sa te gandesti la relatiile relevante din viata ta ( partener de cuplu, prieten, familie, etc). Exista o persoana sau chiar mai multe care simti ca te inteleg si carora le pasa de tine? In fata carora poti sa-ti deschizi sufletul cu adevarat, cu care te simti in siguranta, fara a avea neaparat nevoie de sfaturi, solutii? Esti tu o astfel de persoana pentru cineva? Poti face asta pe termen lung? Daca raspunsul este da, esti norocos. Ofera-i un pahar de sampanie la urmatoarea intalnire.

In relatie cu asta, unii ar putea spune: „astea sunt niste prostii. Noi sa fim sanatosi”. Organizatia Mondiala a Sanatatii defineste starea de sanatate pe 3 coordonate: fizic, mental si social/relational. Relatii disfunctionale = stare precara de sanatate.

In relatie cu asta, o afectiune grava a sistemului respirator poate avea efecte similare asupra unei persoane precum lipsa unei relatii hranitoare.

In relatie cu asta, te invit sa apreciezi valoarea enorma pe care o are in viata ta o astfel de persoana, o astfel de relatie.
In relatie cu asta, cred cu tarie ca de noi depinde calitatea, profunzimea relatiilor pe care le avem, cu cata incredere initiem relatii, cat de mult ne putem baza pe ceea ce simtim ca este bine pentru noi pentru a consolida sau nu o relatie in functie de ce ne ofera si ce putem oferi.

In relatie cu asta, cred ca totul este in relatie cu ceva, orice actiune este in relatie cu ceva trecut, asa cum emotiile prezente sunt in relatie cu o actiune viitoare. Este cumva natura lucrurilor si natura umana, cea de a fi intr-o relatie pentru a exista fizic sau/si afectiv. Este calitatea relatiei eu-tu care ne marcheaza existenta. Focusul prea mare pe „Eu” duce la povestea lui Narcis, izolat de lume, insingurat in admiratia propriului chip. Focusul prea mare pe „Tu” duce la pierderea identitatii.

In contextul importantei majore pe care o au relatiile in viata noastra, te invit sa abordam impreuna nevoia de intimitate si autonomie in relatiile relevante din viata ta, intre eventuale dificultati, si noi forme de a stabili un echilibru intre acestea doua.
Dintre temele adresate: Cum se face dansul armonios intre intimitate si autonomie, astfel incat sa ne simtim protejati in relatie si sa nu ne pierdem identitatea? Ce inseamna autonomia personala sanatoasa ( a-ti putea accesa emotiile si nevoile, a avea un simt clar despre sine, etc), vs pseudoautonomie ( a-ti ascunde vulnerabilitatile prin evitarea intimitatii, a respinge ajutorul celorlalti si a te arata complet independent)? Cum putem fi mai impliniti in relatiile relevante din viata noastra?

In aceasta explorare, vom folosi tangoul ca instrument de lucru si metafora. NU ESTE NECESARA CUNOASTEREA ACESTUI DANS.
Mai multe detalii gasesti la https://www.facebook.com/events/125192384986959/